Iglahii.

Lasă un comentariu

Fantasy_II_by_averte

Iglahii fiind printre primii oameni care s-au instalat în regiunile nordice ale continentulul. Neamul se trage de la marea familie Iglahar, primul Iglahar fiind Aglah Iglahar care și-a luat familia din marele cîmpii cu brazi de lîngă Cercul de Munți și a decis să exploreze Nordul Îndepărtat. În călătoria sa s-a alipit mai multe clanuri locale ca Glahumii, Harghanii, Aghilații și Agherlamarii. Aglah a pus baza a mai multor colonii în nord, punînd mai tîrziu baza marelui regat al nordului Iglahim, adică poporul gheții. Chiar dacă nu era chiar așa de mare la număr, iglahii controlau un teritoriu destul de vast și necontestat de nimeni deoarece nimeni din neamurile sudice nici chiar tirii nu doreau să se aventureze în nordul sălbatic. Aglah a fost primul din cei ce a călărit un urso polar, ursoii fiind strămoșii urșilor, a tuturor urșilor de pe planetă. Fiind mai mari decît urșii polari, aveau blană mai lungă, ce era distinct pentru ei e că aveau un set scurt de coarne pe cap, ajutîndu-le foarte mult în luptă. Aglah a fost primul care a făcut „legătura”. Aglah și-a dus poporul pînă la Munții Urso unde au fondat orașul Haigla Himida adică Fortăreața Pietrii și a Gheții.
Cu timpul toleranța iglahilor pentru frug a crescut considerabil. Cultul pentru urso a crescut considerabil cu timpul. Între iglahi se formase o legătură mentală cu aceste animale. Toții ursoii se trăgeau din Inima Muntelui. Inima Muntelui fiind lăcauș de unde veneau toți ursoii însă nici un om nu a ajuns acolo, doar după moarte. Legătura între iglahi era formată încă de la naștere. În fiecare an, cînd venea vremea de pus ofrande pe copaci, toții băieții noii născuți erau duși la Inima Muntelui. Atunci se decidea cine va deveni un Ursomal. Dacă din inima muntelui veneau tot atîți urso cîți băieți noi născuți erau era semn că anul va fi unul bun. Cei ce nu făceau „legătura” trebuiau să se ocupe de treburi mai mărunte, fiind cu un rang mai mare decît femeile însă net inferiori decît ursomalii. Pe timpurile cînd de abia au ajuns în nord, Aglah și neamul său au întîlnit rasa celor ce călăreau viermii zăpezilor, adică giganții. Pînă s-a ridicat neamurile tirilor, giganții se găseau tot mai rar și tot mai la nord de Haigla Himida. Aglah în cronicile sale spunea că „giganții călăreau viermii zăpezilor cum noi călărim urșii, renii sau chiar caii. Erau puternici și mari, mai mari chiar decît ursoii. Nu erau răi, ne-au învățat cum să minăm saliva viermilor pentru face arme și multe alte chestii folositoare fără care Haigla Himida nu ar exista. Au plecat totuși spre nord, spre centrul centrului de unde spuneau ei că au venit. Acum viermii sunt sălbatici, își așteatpă călăreții. Zăpada a devenit un loc periculos iar minatul pentru salivă a devenit o adevărată artă. Toți așteptăm întoarcerea giganților”

Reclame

Norsontir

Lasă un comentariu

După cum am anunțat anterior în continuare voi lucra mai mult la construirea lumii, în special a Nordului. Cu care am mai interacționat pe pagina de Facebook, totuși nu am reușit să strîng 300 de like-uri la pagină așa că vestea bună e că mai aveți șanse de cîștig. Concursul încă nu s-a terminat. Între timp, în acest articol nu voi povesti multe însă voi posta prima imagine concept a hărții continentului Norsontir, adică Nordul. Aștept să spuneți ce păreri aveți, să veniți cu sugestii. Vreau să atenționez că ăsta este doar o schiță la cum ar arăta continentul în ansamblu. Voi lucra și la aspecte ce țin de geografia continentului(după cum puteți observa mai josam început deja să delimitez unele zone) denumirile principalelor regate, orașe principale, castele, rîuri și așa mai departe. Așa că voi veni cu alte updateuri în curînd. La moment este doar un draft. Am început să scriu istoria continentului însă am fost cam ocupat în ultimele luni așa că tot ce am este în cap, mai puțin în versiunea scrisă.

În final aș vrea să spun să mai intrați și pe pagina de facebook unde am conceptualizat și al doilea alfabet al palanilor, mai sunt postări fantasy și alte chestii care v-ar fi pe plac, vă aștept 🙂 Între timp vă prezint Norsontirul. Norsontir WIP small

Concurs, Concurs!!

Lasă un comentariu

monthly-900x900
Dacă vă întrebați de ce nu mai apar posturi pe acest blog răspunsul este oricum în avantajul vostru. Recent m-am apucat să pun la punct istoria continentului din Nord + am început să redesenez harta și să fac cîteva schimbări geografice și conceptuale + o grămadă de citit pe wikipedia despre tot felul de mărunțișuri care vor face experiența cititului cît mai plăcută.
Între timp am pentru voi o propunere. După cum știți am făcut și pagină pentru blog, o puteți vedea chiar în dreapta 🙂
Am decis să încep un concurs destul de intersant și sper că o să vă placă și vouă. Regulile sunt simple toți cei ce fac share + cei noi veniți la pagină sunt înscriși în concrus. Odată ce am ajuns la cifra de 300 de fani concursul se termină și voi alege un cîștigător căruia îi voi face cadou un desen cu o secvență din cartea mea făcut de mine+ copia la harta nordului și șansa unică de a citit primul scena introductivă revizuită și modificată a cărții.
Tot ce trebuie să facem e să ajungem la 300 de fani pe facebook.
Dacă aveți întrebări, sugestii nu ezitați să mă contactați aici sau în privat pe pagina de facebook.
Voi face și un mini quiz pentru cei ce au citit atent toate posturile mele de aici 🙂

Capitolul 5.1 Hanul lui Ailis

Lasă un comentariu

town_concept__days_of_dawn_by_gamefan84-d5q51d8

Cînd au ajuns în Iacadapas deja se lăsase noaptea. Afară ploua însă stropii care cădeau erau calzi. Oricum toți tînjeau pentru un pat uscat și ceva cald în burtă. Talok a plecat înainte să vadă dacă sunt locuri la hanul care a stat cînd a venit prima dată în Dor Palanim. Talie și Tago au rămas lînfă căruța lor să aibă grijă de cei cinci urși mici și de lucrurile pe care le mai aveamu. Au așteptat mai bine de jumate de oră pînă s-a întors Talok. Erau deja lihniți.
-Să mergem, am găsit locul și se pare că avem noroc. Camere sunt destule iar mîncarea chiar în acest moment se face. Chiar dacă era plin de bandaje fața lui părea mult mai gravă decît de obicei. Tago chiar dacă îi cunoștea pe cei doi de mai mult de o lună la care se mai adăuga că nu ținea minte absolut nimic din ce s-a întîmplat cu el încerca să-i înțeleagă. Mai ales pe Talok care era secretos și nu spunea niciodată mai mult decît credea el că e de cuviință.
Au mînat căruța pînă la locul cu pricina. Chiar dacă era seara locul era foarte aglomerat. Mai ales că nu ajunseseră încă în citadela centrală a Icadapasului. Tago părea minunat de toate semințiile pe care le vedea. În mod special îi plăcea aura misterioasă a jupînilor gnomi. Chiar și cei cinci urși care erau și ei istoviți se uitau la toți trecătorii. Poate că au fost treziți de la atîta zgomot însă păreau destul de joviali. Mai mult

Capitolul 4.4 Icadapas (sfîrșit de capitol)

Lasă un comentariu

transguild_promenade_by_noahbradley-d5drgf7
Arneir i-a povestit lui Tolas tot ce s-a întîmplat cu el și cu Eindar. Unele lucruri le-a omis, altele însă nu le știa complet. Un lucru era sigur, vor ajunge in Icadapas într-o săptămînă dacă au noroc.
Tolas era un om trecut de vîrsta tinereții însă era plin de forță și dorință de a lucra și a învăța în același timp. Marea pasiune a lui erau merele, atfelt încît în scurt timp livada lui și-a făcut renume în întreg Erenul, poate chiar în tot Dor Palanimul. Pe lîngă aceasta mereu a vrut să întîlnească un randum. Îi vedea ca pe ceva magic, în o oarecare măsură ei chiar fiind magici. Pentru Tolas însă această imagine despre ei s-a ridicat la nivel de venerație chiar. Cînd era mic a citit o carte despre ei din marile biblioteci din Ferhwast și de atunci s-a îndrăgosti de ei, de aceea micul Deelv a fost cam bombardat cu nenumărate întrebări.

Mai mult

Capitolul 4.3 Tolas cel cu livada.

Lasă un comentariu

medieval_city_entrance_by_writenrun-d4wb279

Fuga prin pădure a avut avantajele ei. Au scăpat de presupușii urmăritori și nu doar atît, i-au adus mai aproape de Icadapas cu cîteva mile bune.
Iacadapas fiind cel mai mare oraș din întreg Dor Palanimul, poate chiar din întreaga lume. Acolo Arneri dorea să se ducă să devină cavaler. Mulți și-ar fi dorit aceasta însă puțini au avut șansa căci orașul era mare. Concurența era și așa mare la care se mai adăuga și faptul că în oraș nu erau doar palani dar toate neamurile nordului adunate și înpachetate frumos în un centru cultural, economic și religios.
Cei trei au urmat rîul pînă la marginea pădurii de unde sperau să găsească vre-un han sau măcar o casă să se aprovizioneze. Mîncarea devenea tot mai puțină pe zi ce trece. Norocul a fost de partea lor căci chiar în ziua aceea au găsit un sătuc cu cîteva case pe jumătate dărîmate însă nu abandonate. Au găsit ceva d-ale gurii și și-au continuat călătoria. Pe tot parcursul drumului toți trei au fost tăcuți, chiar și randumul în ciuda faptului că era de fire vorbăreț și-a ținut limba după dinți pentru un timp. Nu a durat mult însă tăcerea lui. Cînd au părăsit sătucul Deelv a început să îngîne un cîntec care prindea repede.
-”Dum dum dum , ialăși am polnit la dlum / Dam dam dam plin pădule eu umblam / Dom dom dom păsălelele cîntau / Dim dim dim ele nu mă auzeau” cînd deodată s-a oprit. S-a uitat la Arneir și la Eindar și a spus:
-Băieți, mă tot gîndesc, voi ce tleabă aveți în Icadapas? La care Arneir s-a uitat cam strani, de ce i-ar întreba aceasta tocmai acum.
-Păi….așa trebuie, a spus Eindar. La care Arneir a fost și el de acord.
-Dacă spuneți, așa tlebuie să fie dal. Și nu a mai deschis subiectul.

Mai mult

Un an ^_^

2 comentarii

2013-02-05 22.56.27 E oficial, a trecut un an. Un an frumos de cînd am încept micul meu proiect. Un an în care am scris, un an în care am călătorit , un an în care am visat. Vreau să mulțumesc tuturor care mi-au fost aproape și m-au ajutat cu micile dar în număr mare greșeli gramaticale și nu doar. Mulțumesc pentru susținere și mulțumesc că ați găsit timp să mai intrați și pe la mine. Anul care vine cu siguranță va fi mult mai productiv. Am menționat în un articol anterior că am început să rescriu o bună parte din poveste. Pe lîngă aceasta vor veni și hărți și multe alte surprize mici din lumea palanilor și nu doar. Mai multe detalii despre scrisul folosit de palani, lipalan, în versiunea arhaică și cea nou și nu doar. Mai multe detalii atît aici cît și pe pagina de facebook.

Hai să cîntăm împreună un la mulți ani din suflet proiectului: Asediu în Nord și poate ne vedem deja la lansarea cărții ^_^

Older Entries

Nuvela fără titlu

fără pretenţii, cu drept la existenţă

Victor Lebedev

După Ceas

Delirul albastrului arogant

17 cărări spre Nicăieri

Mostră de idei

Making my own paradise, with birds of paper , and songs of ink

Acasă la Fluturaş!

Zbor deasupra unui câmp de ceai!

%d blogeri au apreciat asta: